Sărbători cu dată fixă / 24 Iunie – Sfântul Ion de Vară; Sânzienele (Drăgaica)

Drăgaica, divinitate agrară, protectoare a lanurilor înspicate de grâu şi a femeilor măritate sinonimă cu Sânziana. Drăgaica se naşte la 9 martie, echinocţiul de primăvară în Calendarul Iulian, ziua morţii Babei Dochia, creşte şi se maturizează miraculos până la 24 iunie, ziua solstiţiului de vară în Calendarul Gregorian, când înfloreşte planta ce-i poartă numele, Sânziana sau Drăgaica şi este invocată de fecioare la vârsta căsătoriei şi de neveste cu copii în braţe în timpul dansului nupţial, jocul Drăgaicei.

În obiceiurile, credinţele şi folclorul românesc Drăgaica păstrează amintirea Marei Zeiţe neolitice, divinitate lunară, echinocţială şi agrară, identificată cu Diana şi Iuno în Panteonul roman şi cu Hera şi Artemis în Panteonul grec. Drăgaica ar umbla pe Pământ sau ar pluti prin aer în ziua solstiţiului de vară şi s-ar desfăta, cântând şi dansând, împreună cu alaiul său nupţial format din zâne fecioare şi fete frumoase, peste câmpuri şi păduri. În cetele de Drăgaică din sudul Munteniei, fata care joacă rolul divinităţii este îmbrăcată ca mireasă, cu o rochie albă şi cu cunună împletită din flori de sânziene pe cap, însemn al cununei. În timpul ceremoniei nupţiale Drăgaica bagă bob spicului de grâu, împarte rod semănăturilor şi femeilor, înmulţeşte păsările şi animalele, stropeşte cu rouă şi miros plantele de leac, vindecă bolile şi suferinţele oamenilor, în special bolile copiilor, apără holdele de grindină, furtuni şi vijelie, urseşte fetele de măritat. Dar, când i se nesocoteşte ziua, Drăgaica stârneşte vijelii şi vârtejuri, aduce grindină, ia oamenii pe sus şi îi îmbolnăveşte, lasă florile fără leac şi miros. După dansul Drăgaicei din ziua când şi Soarele joacă pe cer la Amiază, apar primele semne că vara se întoarce spre iarnă: începe să scadă lungimea zilelor şi să sporească nopţile, se usucă rădăcina grâului paralel cu coacerea bobului în spic, florile îşi pierd din miros şi puterea tămăduitoare de boală, cucul încetează să mai cânte, se întoarce frunza pe plop, ulm şi tei. Manifestările cultice, câmpeneşti şi montane, de cinstire a zeiţei agrare au devenit ocazii de întâlnire şi cunoaştere a tinerilor în vederea căsătoriei şi, apoi vestite târguri, bâlciuri şi iarmaroace de Drăgaică şi de Fete.

Divinitatea agrară la vârsta fecundităţii şi maternităţii a fost atestată cu numele de Drăgaica în Muntenia, Dobrogea, sudul şi centrul Moldovei şi cu numele de Sânziană în Oltenia, Banat, Transilvania, Maramureş, Bucovina.

Versificaţia octosilabică catalectică Ritm aksak bazat pe repetarea unei formule ritmice. Melodia compusă din două rânduri melodice. Primul = tetratonie, al doilea = ionic, care îşi are originea într-o pentatonie dezvoltată.

Hai, Drăgaică să sădim
Să sădim, să răsădim
Că ştim iarna ce păţim.
C-a venit iarna bogată
Cu Drăgaica scuturată.
Cu Drăgaica scuturată.
Şi-au venit Drăgăicili
Şi-au venit Drăgăicili
Să reteze spicili,
Să reteze spicili.
Spicili sunt măricele
Drăgăicili, frumuşele
Drăgăicili frumuşele.
Se retează cu plăcere
Că sunt tare multicele
Că sunt tare multicele
Grâul spic ca vrabia
Grâul spic ca vrabia
Şi paiul ca trestia
Şi paiul ca trestia
Cu tichii de la copii
Cu tichii de la copii
Cu mărgele de la fete
Cu cercei de la neveste.
Hai, Drăgaică să sădim
Să sădim să răsădim
Că ştim iarna ce păţim


internet connection speed test