Obiceiuri

Obiceiurile cuprind semnificaţii profunde asupra omului şi relaţiilor lui cu natura, cu lumea înconjurătoare. Astfel, obiceiurile prezintă viaţa socială şi diversele aspecte ale rânduielii ei.

În cultura populară tradiţională, obiceiurile formează un capitol important, fiindcă întreaga viaţă a omului, munca lui din timpul anului şi diferitele lui ocupaţii, relaţiile cu semenii şi cu întruchipările mitologice erau întreţesute cu obiceiuri. În folclorul nostru, unele obiceiuri au păstrat până astăzi forme ample de desfăşurare, în care vechile rituri se îmbină cu acte ceremoniale, cu manifestări spectaculoase.

În Bărăganul Ialomiţean întâlnim obiceiuri cu o arie de răspândire locală, dar şi altele cu o arie de răspândire mult mai largă, toate acestea constituindu-se în calendare populare care organizează viaţa ţăranilor până în cele mai mici amănunte (al agricultorului, al păstorului, al pescarului, al apicultorului, etc.) Aceste calendare nu au fost scrise niciodată ci trăite, memorate şi transmise. În aceste calendare populare sunt încorporate calendarele astrologice, biologice, religioase şi sociale. Ele ţin seama de solstiţii şi echinocţii, dar şi de perioada de împerechere a oilor şi a lupilor, de înfloritul urzicilor, orăcăitul broaştelor şi multe altele, amestecânu-le cu patimile lui Iisus, zilele sfinţilor şi ale morţilor, cu tot ce merită să fie ţinut şi respectat. Aceste sărbători populare au trei funcţii esenţiale:

• Întreţin relaţia cu sacrul, abătându-i pe oameni de la cele lumeşti, ajutându-i să-şi reînnoade legăturile cu cele de dincolo.

• Refac grupul comunitar; uneori aceste sărbători regrupează tot satul, înlesnind comunicarea directă, pe care se bazează cultura ţăranului.

• Pun societatea în acord cu Cosmosul.

Folcloristica a grupat, în general, obiceiurile calendaristice în patru cicluri care corespund celor patru anotimpuri: obiceiuri de primăvară, de vară, de toamnă şi de iarnă. Acestea se împart la rândul lor în două mari categorii:

• Sărbători cu dată fixă
  • 6 ianuarie – Boboteaza
  • 1 Martie – Mărţişorul, Baba Dochia
  • 9 Martie – Măcinicii
  • 17 Martie – Alexie; Ziua Şarpelui – Începutul Anului Piscicol
  • 25 Martie – Buna Vestire (Blagoveştenie); Ziua Cucului
  • 23 Aprilie – Anul Nou Pastoral (Sfântul Gheorghe)
  • 24 Iunie – Sfântul Ion de Vară; Sânzienele (Drăgaica)
  • 29 iunie – Sfinţii Petru şi Pavel (Ziua Dunării)
  • 14 Septembrie – Ziua Crucii
  • 26 Octombrie – Răvăşitul oilor – Sâmedru
  • 25 Decembrie – Crăciunul
  • Colinde şi obiceiuri de iarnă: steaua, capra, pluguşorul, irozii, colindele cântate
• Sărbători cu dată mobilă (Raportat la data Paştelui) – anul 2019
  • 2 martie 2019 – Moşii de iarnă
  • 3 martie 2019 – Lăsata Secului de Carne;
    10 martie 2019 – Lăsata Secului de Brânză (Lăsata Secului)
  • 10 martie 2019 – Urlalia
  • 20 aprilie 2019 – Lazărul (Lăzărelul)
  • 21 aprilie 2019 – Floriile
  • 25 aprilie 2019 – Joia Mare – vopsitul, încondeiatul şi potcovitul ouălor
  • 28 aprilie 2019 – Paştele
  • 2 mai 2019 – Paparudele
  • 5 mai 2019 – Duminica Tomii,
    6 mai 2019 – Paştele Blajinilor
  • 14-16 mai 2019 – Caloianul / Scaloianul
  • 6 iunie 2019 – Ispasul (Înălţarea)
  • 16 iunie 2019 – Rusaliile (Naşterea Căluşului în Ajun)